sâmbătă, 28 decembrie 2013

"Reteta" creatiei freudiene prin ochii lui Didier Anzieu - partea I





Evolutia psihanalizei de-a lungul timpului, uneori parca decoland si fiind plina de vitalitate, alteori trecand prin perioade dificile de reformare, scindare, regrupare, va suscinta in permanenta interesul celor dornici sa studieze Inconstientul uman. Studiul Inconstientului si al psihanalizei se realizeaza aproximativ simultan cu studiul vietii descoperitorului acestei paradigme, Sigmund Freud. Din acest motiv, cercetarea Inconstientului, voi porni un ciclu de 4 articole in care voi sintetiza idei din cartea lui Didier Anzieu, Psihanaliza travaliului creator, publicata la Editura Trei, Bucuresti, 2000, referitoare la actul de creatie, ca opera de-o viata, a lui S. Freud.


Perioada dintre anii 1894 si 1898 il marcheaza pe Sigmund Freud prin bolile biologice pe care le are de traversat. Gripa sever marcata de angoasante dureri cardiace, renuntarea la fumat, descoperirea fara tagada a faptului ca este muritor, necesitatea de a-si duce la bun sfarsit opera inainte de a muri, neplacerile din relatia conjugala printre ale carei rezultate se afla si abstinenta sexuala fata de sotia sa, Martha Freud, raportul profesional dificil cu mediul vienez de specialitate, ii prescriu lui S. Freud drumul catre un cumul de crize creatoare. Astfel Freud consimte sa renunte la placerea de a fuma, de a face dragoste cu sotia sa si placerea intelectuala ce era intretinuta si augumentata de cele aproximativ 20 de tigari de foi savurate zilnic.



Ruptura stiintifica de Breuer si moartea tatalui sau, Jacob, reaprind reminiscente ale unor incercari traumatizante din copilaria lui Freud, precum: plecarea definitiva, la trei ani si jumatate, din Freiberg, orasul sau natal; moartea la varsta de 6 luni a lui Julius, fratele mai mic al lui Freud, pe cand el avea aproximativ 2 ani si jumatate; precum si moartea cu 3 luni si jumatate inainte de nasterea sa, a bunicului sau, Schlomo, al carui nume l-a primit la botez. Prin acest ultim eveniment, preluarea numelui bunicului, Freud este insarcinat cu misiunea restabilirii continuitatii dintre generatiile familiei sale.




Didier Anzieu aduce in discutie restabilirea in viata lui Freud a unei arii tranzitionale ca si conditie a unei reabilitari creatoare. La acest proces participa doua persoane dragi si foarte apropiate lui Freud si anume Wilhelm Fliess si cumnata sa, Minna Bernays.










De asemenea are parte si de sprijinul lojei masonice B'nai B'rith, ce-i ofera un climat favorabil pentru a-si expune ideile.







Dupa decesul tatalui sau, Freud se apropie foarte mult de mama sa. Aceasta il admira foarte mult iar el este avid de a afla cat mai multe despre copilaria personala de la ea. Prin interesul pe care mama sa i-l arata, Freud incepe sa produca din ce in ce mai multe vise nocturne semnificative. Pentru Freud visul nocturn aduce o implinire halucinatorie dorintelor noastre. In acest fel este cultivata in Freud uniunea simbiotica cu mama lui.

In primul sau vis, facut in mod intentionat pentru a fi analizat, Freud traieste ruptura originara a nasterii si depasirea acesteia prin simbolizare si prin gandire.

"Autoanaliza propriilor vise, amintiri si cuvinte de spirit, mobilizeaza un travaliu psihic intens, conducandu-l pe Freud spre o prima descoperire, aceea a unui aparat psihic care realizeaza un travaliu psihic, apoi la inventarea conceptelor de baza ale psihanalizei." Psihanaliza travaliului creator, Didier Anzieu, Ed. Trei






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu